Raport stiintific

privind implementarea proiectului in perioada ianuarie 2012 – decembrie 2013

Preambul sau despre obiective și pachete de lucru

Proiectul AIRQ este un proiect bilateral România Franţa bazat pe un consorţiu format din 3 parteneri implicaţi în domeniul modelării şi măsurătorilor de calitate a aerului atmosferic: LMFA (Franţa), Numtech (Franţa), şi UPT (România). Proiectul abordează problema studiului poluării atmosferice urbane, prin simulare numerică pe o variantă superioară nouă a programului SIRANE. Instrumentul numeric complet va fi testat şi aplicat pe zonă urbană din Timişoara, România. Tabelul 1 prezintă Pachetele de lucru, prezențul raport evidențiind că programul propus este in concordață cu stadiul realizat.

Tabelul 1 Graficul GANTT al activităţilor de proiect.

           

 

În conformitate cu H.G. nr. 586/2004 privind înfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului, evaluarea şi gestionarea calităţii aerului este asigurată prin Sistemul Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului (SNEGICA). SNEGICA cuprinde ca părţi integrante, două sisteme:

• Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului (SNMCA)- prin intermediul statiilor automate de monitorizare a calitatii aerului;
• Sistemul Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi Atmosferici (SNIEPA).

Față de acesta proiectul AirQ si modelul dezvoltat în colaborare (prin transfer de know how stimulativ și creativ) aduce insă două majore îmbunătățiri, diseminate în mod progresiv, corespunzător:

1. în primul rând de abordare specifică (prin management, intocmire de cadastru de mediu, achiziție de date), prin crearea specială a unui program particularizat pentru municipiul Timisoara, atât in ceea ce privește datele meteorologice, poluarea de fond, topografia (3D), dispunerea urbanistică a culoarelor stradale cu trafic individualizat, a surselor poluante continue și temporare, staționare și mobile (cuprinzând nu numai sursele care se află sub incidența IPPC conform OUG nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, respectiv și activitati cu impact semnificativ asupra mediului prevazute in anexa nr.1 la Ordinul nr.1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu;
2. în al doilea rând operațional (model de dispersie), prin actualizarea a două module de bază ale programului SIRANE , unul pentru datele fizice "în stradă" ce vizează viteza de curgere, U_rue, şi unul pentru schimburile turbulente, W_tur. O examinare aprofundată a modelelor pentru variabila ca U_rue şi W_tur a condus la concluzia că sunt necesare investigaţii suplimentare parametrice asupra datelor de intrare și de generare a curbelor de izoconcentratii. SIRANE este un       software operaţional de modelare a calităţii aerului în zone urbane, bazat atât pe considerente din teoria gaussiană de dispersie, precum şi pe cea a canopliei generate de curgere turbulentă, în astfel de zone aglomerate. Următoarele familii de ecuaţii sunt utilizate: (1) Relaţii dintre viteza de curgere într-o stradă dată (U_rue) şi viteza vântului în stratul atmosferic planetar, funcţie de orientarea în spaţiu a locaţiei, (2) Relaţii ce simulează schimbul de turbulenţă la interfaţa dintre stradă şi atmosferă, printr-o viteză verticală W_tur. Parametrii necesari studiului se referă la înălţimea medie H şi lăţimea W a străzii, respectiv date meteorologice complexe. S-a propus și realizat modificarea modulului de generare a meshurilor stradale, generând o dependenţă mai apropiată de realitate (cu validare ulterioară).

 

Inițierea programului s-a bazat pe o necesitate certă, aceea de a furniza o metoda de evaluare in timp real sau de prognoză (incluzând deci și potențiale dtrategii de dezvoltare urbanistică și industrială) a evoluției calității aerului în municipiul Timișoara, știut fiind faptul că, în baza datelor monitorizate de stațiile fixe ale Agenției de mediu, și care se gestionează (încarcă) pe pagina Comunității europene, este evidentă depășirea, peste limitele admisibile, a numărului de episoade de poluare care prezintă depășiri ale concentrațiilor admise (în special la particule, specia PM10). Orice oraș european major are probleme legate de poluare și își gestionează situația, atât prin măsurători, cât și simulare numerică, dar în România încă nu s-au dezvoltat programe adaptate specificităților locale, ci s-au preluat din fluxul internațional, diverse date și programe de evaluare. Nici sistemul de monitorizare continuă nu este funcțional în totalitate. Pentru simularile numerice datele de intrare (majorire fiind inventarul de emisiii, datele meteo și datele topografice) sunt esențiale și de calitatea lor depind și rezultatele și gradul lor de interpretare și generalizare. Intrările sunt de obicei în permanență actualizate, cu alte cuvinte, un program de dispesie o dată generat, trebuie mereu întreținut și completat, nu numai cu noi surse, dar și cu nivelul de știință care progresează continuu. Un inventar de emisii care să acorde o imagine cât mai fidelă a stării de fapt, se poate realiza numai după inventarierea cât mai exactă a tuturor surselor de emisie (fixe, difuze, mobile), aferente atât activitatilor autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului, cât şi celorlalte activităţi care nu necesită autorizarea din punct de vedere al protecţiei mediului, dar constituie sursă de emisie în atmosferă.

Activități implementate

1. Pachet WP1 – Management

1. S-a finalizat şi semnat documentul de acord de colaborare şi transmis în Copie UEFISCS (definitivat în prima lună de proiect în extenso). S-a menținut legătura continuă cu Finanțatorul (UEFISCDI), pentru rezolvarea operativă a tuturor aspectelor menite să determine implementarea proiectului.
2. S-au realizat contractele de muncă pentru toţi colaboratorii români (angajaţi de UPT) în proiect, conform reglementărilor din România (în cursul primei luni). S-au stabilit concret atribuţiile fiecărui membru în echipa interdisciplinară creată şi s-au stabilit modul de comunicare, frecvenţa întâlnirilor, contactele cu colegii din Franţa (prin discuţii skype cu utilizatori multiplii), modul de întocmire a documentelor, de gestionare a orelor de lucru şi analiză critică a rezultatelor, verificările de calitate, analiză de risc, etc. S-au distribuit în cadrul echipei UPT şi sarcinile legate de achiziţii, ştiut fiind faptul că sunt de durată, în paşi concreţi de la documentare, întocmirea documentaţiei de achiziţie, negociere sau licitaţie, recepţie, inventariere şi punere în funcţiune-utilizare, spre folosul proiectului. Achiziţiile pentru UPT s-au realizat aplicând procedurile legale publice. Fluctuațiile de personal au fost de asemenea rezolvate.
3. S-a organizat kick off meeting la Timişoara în luna ianuarie 2012 şi s-a realizat un raport şi un plan concret de acţiune, anume *to do list*, ce a fost ulterior respectat. Au participat activ reprezentanţii oficiali ai partenerilor francezi, dar şi aproape toţi membrii echipei angajate de UPT pentru implementarea proiectului, fiind atribuite sarcini concrete şi nominale (în prima lună de proiect). S-au rediscutat responsabilităţile de lider și de parteneriat, pe pachete şi obiective. S-au realizat o vizită de lucru şi una de documentare și de analiză de progres a echipei române la colegii francezi în 2013 și în iunie 2013 s-au realizat la Timișoara o sedință de analiză.
4. S-a iniţializat şi completat în timp real pagina principală de web a proiectului: http://mec.upt.ro/airq/. Prin secţiunea parolată se pot face şi comunicări directe, fie între parteneri (pentru informaţii nepublice), fie pentru obţinerea de informaţii şi referinţe (sau date şi rezultate concrete) de către publicul larg interesat. Separat există şi o pagină a colegilor francezi (la LMFA laboratory)cu link către pagina principală de proiect (limba engleză) (activitate continuă).

2. Pachet WP2 –Pregătiri şi inventar surse (cadastru major de mediu) și WP4 – Achiziție de date

1. 1)UPT a colectat și sistematizat date privind cadastrul principal/major de mediu din Timişoara, progresiv. Cadastrul este generat pentru anul 2011 şi a continuat/actualizat cu date pentru 2012. Sursele de emisii gestionate în cadastru sunt împărţite pe următoarele categorii: (i) Surse superficiale generate de intersecţii ţi aglomerări de trafic, (ii) Surse staţionare punctuale majore (industriale), (iii) Surse minore punctuale legate de activităţi casnice (non industriale), (iii) Surse mobile liniare.
2. 2)S-a obţinut drept de folosire asupra hărţii şi datelor GIS ale Timişoarei (în coordonate stereo 70), prin acord cu Primăria Timişoara, căreia îi mulţumim şi pe această cale (acord definitivat şi recepţia datelor în luna mai, acţiunea fiind iniţiată din februarie 2012).
3. 3)S-au format (adaptat prin prelucrare) fişiere specifice de intrare în modelul SIRANE. Practic se aşteaptă de la program să furnizeze în fază finală, specific pentru datele de intrare ale zonei urbane cuprinse de municipiul Timişoara, nivele de concentarții majore cu identificarea punctelor critice.
4. 4)S-au pregătit fişierele de intrare cu date meteo: viteză şi direcţie vânt, intensitatea radiaţiei solare, valoarea umidităţii şi/sau a cantităţii de ploaie, temperatura şi presiunea aerului. Suplimentar s-au inventarizat şi localizat date legate de topografia specifică zonei analizate, precum locaţii poziţionate în coordonate pe harta GIS, topografie, direcţii/coridoare specifice, înălţimi, forme ale clădirilor, etc. Pachetul va fi şi în continuare dezvoltat.
5. 5)S-a hotârît că:

• Se va realiza o primă evaluare a rezultatelor după o rulare a programului adaptat pentru condiţiile specifice Timişoarei, la nivel de an 2010 (bazat pe date meteo reale şi emisii concrete de cadastru, prin date înţelegând atât valori de mărimi meteo dar şi de emisii specifice (prelevate din datele de cadastru cuprinzând valori medii înregistrate, cât şi măsurate de echipă prin laboratorul acreditat RENAR ce-l deţine UPT (www.mediu.ro) (perioada de lucru fiind pe parcursul lunilor 3-9, apoi pe parcursul anului 2013 în episoade reprezntative de toamnă și iarnĂ, inclusiv determinarea nivelului de zero, adică poluarea de fond, prin măsurători în zone urbane limitrofe resepctiv prin stașia fixă a UPT, care este îndepărtată/ferită de influențe majore de trafic sau emisii indutriale).
• Extrapolarea spre 2013 este necesară. Deşi pachetul teoretic s-a încheiat la nivel de an 2012, s-a considerat că extinderea sa este necesară până la finalizarea proiectului, mai ales că prin măsurătorile on line de durată se şi speră validarea programului, prin rularea sa cu date reale în timp real (episoade din 2013 şi 2014).
• Poluanţii majori luaţi în considerare sunt: SO2, NO, NO2, CO, PM10.
• Rezoluţia utilizată este orară.

Pentru a construi un astfel de inventar, metodologia aleasă este metodologia CORINAIR, aplicată acum pe scară largă în Uniunea Europeană, inclusiv metodologia COPERT pentru sectoarele de drum. Prin utilizarea experienţei partenerului nostru NUMTECH, s-a decis ca pentru a asigura şi controla calitatea bazei de date și pentru a facilita activitatea echipelor, o atenţie specială va fi acordată ipotezelor alese de înregistrare, şi dificultăţilor întâmpinate și soluţiile puse în aplicare pentru a le rezolva. Într-adevăr, calităţile principale ale unui inventar de emisii sunt: (i) Coerenţa (toate sursele relevante trebuie să fie incluse), (ii) Precizie (pe cât posibil), (iii) Transparenţa (care permite introducerea de strategii de reducere a emisiilor), (iv) Modulare (modificarea sau îmbunătăţirea fiecărei secţiuni nu are nici o influenţă asupra altor module), (v) Comparabilitatea (comparabilitate cu inventarul precedent făcute în ţară), (vi) Controlul calităţii.

Abordarea folosită se bazează pe recomandările emise de Agenţia Europeană de Mediu (AEM), în ghidul său din 2009 (SEE, 2009). Cu toate acestea, astfel de orientări sunt în principal dedicate pentru a construi un inventar de emisii la nivel continental sau naţional scara (pe baza unor norme internaţionale definite de către Organizaţia Naţiunilor Unite în cadrul convenţiilor privind schimbările climatice - IPCC - și transfrontalieră la mare distanţă a poluării aerului - LRTAP -). De obicei, acesta este cazul pentru Franţa în cadrul OMINEA (Citepa, 2012). Pentru scară regională sau urbană, nu există îndrumări reale pe subiectul ca punct de grupul de lucru privind emisiile de FAIRMODE. Forumul de modelare a calităţii aerului (FAIRMODE) este o acţiune de răspuns comun al Agenţiei Europene de Mediu (AEM) şi Comisia Europeană Centrul Comun de Cercetare (JRC). Concluzia grupului WG2 de FAIRMODE (2010) este apoi "nu există criterii unificate sau proceduri specifice pentru AQ inventar compilaţie de emisie la scară urbană ". Cu toate acestea, aşa cum sunt identificate de către WG2 - FAIRMODE, în Europa, compilarea inventarului de emisii sau estimarea emisiilor se bazează, în general, pe metodologia EMEP / CORINAIR. Pentru inventarul de emisii la scară urbană, orientările principale, care se aplică şi în prezenta cercetare sunt bazate pe următoarele considerente:

• "Orice cadastru urban trebuie să includă o estimare a setului complet de sectoare cu emisii relevante în funcţie de scopul simulării. Este important să se includă orice sector relevant, înţelegând că unele dintre ele pot fi foarte specifice pentru o anumită regiune (de exemplu, şeminee, cuptoare tradiţionale sau sobe, etc.), sau pot fi semnificative, în special corespunzătoare politicii locale. Chiar și pentru anumite sectoare care nu sunt importante a priori (de exemplu, agricultura, surse mobile off-road), o estimare aproximativă sau derivare de la scară largă ar trebui să se acorde cadastrului, pentru a oferi o imagine de ansamblu a emisiilor în domeniul de modelare.
• Inventarul trebuie să includă emisiile precise şi detaliate în ceea ce priveşte sectoarele-cheie în funcţie de analiza preliminară. Toate sursele relevante trebuie să fie incluse. Dacă nu este posibil să se includă toate sursele, o referinţă de acoperire și de limitare a inventar ar trebui să se acorde şi justificate.
• Informaţiile de emisie trebuie să fie în acord cu cerinţele specifice ale sistemului de modelare, acordând o atenţie specială parametrilor critici. Informaţiile de intrare pot fi la fel de limitative ca şi formularea modelului. În cazul unei incertitudini rezultate pot deveni inacceptabile, astfel fiind oportun să se re-evalueze avantajul sistemului de modelare. Un model simplu, folosind informaţii specifice şi controlate, poate avea ca rezultat o mai bună apropiere de realitate, în acest caz."

Conform clasificării din CORINAIR (SNAP 97 - Selected Nomenclature for air pollutants) dezvoltat de CE s-au descris circa 450 de coduri, vizândîn principal activităţi legate de arderea combustibililor fosili, industrie non energetică, manufacturală, de proces, industria extractivă, chimică, transportul rutier şi feroviar, staţii de tratare a apei, alte surse, inclusiv de reţinere a poluanţilor.

Figura 1: Coordonate şi profil de clădiri reţinute în format GIS necesare pentru prelucrarea intersecţiilor deschise şi străzilor de tip canion, aşa cum sunt necesare în modulul specific al programului adaptat la condiţiile Timişoarei.	Figura 2: Detaliu şi zonă mărită de detaliu din harta GIS a Timişoarei, prelucrată pentru proiect, pentru a se constitui date de intrare în programul ce urmează a fi elaborat şi validat.

Colectarea de date este în continuare în atenţia noastră. Se bazează pe măsurători in situ cu laboratorul acreditat RENAR ce-l deţinem şi pentru a cărui reacreditare trebuie să ne îngrijim simultan, pentru a avea certitudinea unor date valide la nível European. Prin colaborarea cu colegii din Franţa se va deschide oportunitatea măririi vizibilităţii rezultatelor concrete ale cercetării rezultate de acest pachet.

Pentru a calcula emisiile asociate la fiecare drum , s-au colectat date referitoare (500 puncte de informație) la trafic: medie anuală a traficului zilnic), ceea ce corespunde , pentru fiecare drum la numărul de vehicule pe zi (Figura 3).

Figura 3: Punctele de colectare a informațiilor legate de trafic, repartizate pe zona municipiului Timișoara.	Figura 4: Exemplu din baza de date generată, legată de sursele de emisie

WP3 – Model de dispersie

Parcurgând fluxul internaţional al cunoaşterii, rezultă că orice curgere de-a lungul unui obstacol generează efecte de turbulenţă, cu consecinţe asupra (i) curgerii, (ii) modificarea/creşterea vitezei pe direcţie perpendiculară curgerii (Huber et al., 1980, Huber et Snyder 1982, Li et Meroney, 1983a, 1983b). Prin cumularea acestor două efecte rezultă pe de o parte intensificarea turbulenţei, deci o mai bună dispersie (adică scăderi de concentraţii de anumite specii), pe de altă parte zonele de recirculare pot genera creşteri de concentraţii. În zone urbane, caracterizate de densităţi mari de clădiri, se generează şi curgeri secundare, prin lungul străzilor. Particularităţile (experimentale şi rezultate specifice) sunt prezentate de Ca et al. (1995), Berkowicz et al. (1997), Soulhac et al. (2008), Salizzoni et al. (2009). Toate aceste observaţii determină prin interacţiune curgeri dezvoltate. Şi alte modele cunoscute se bazează pe ipoteze asemănătoare (SIRANE, ADMS-URBAN). Astfel de ipoteze sunt uzitate deoarece corespund exigenţelor, atât din punct de vedere al rezoluţiei spaţiale (zeci de m), cât şi a mărimii domeniului considerat. Multe detalii ale clădirilor pot fi neglijate, cu rezultate benefice asupra volumului de date de intrare, dar şi fără a afecta calitatea şi veridicitatea rezultatului (apropierea de realitate).

Cadastrul de mediu se bazează pe date colectate, precum evidențiază Figura 4.

Modelul de dispersie a fost rulat, în primă fază pentru emisia de NOx (Figura 5). Varinata de lucru pentru a simboliza sursele mobile a fost aleasă după un studiu intens, comparativ, bazat pe OpenStreetMap database. Astfel Figura 6 prezintă (culoraea rosie) varianta aleasă, dintre cele trei analizate.

Figura 5 Emisia de NOx datorată exclusiv traficului	Figura 6 Reprezentarea străzilor ca surse de emisie. Comparație între trei posibile strategii

Figurile 7, 8, 9, 10 prezintă rezultatul simulării pentru poluanții menționați, conform stadiului atins în prezent de către programul dezvoltat.

Figura 7: Valori anuale pentru NO2 (µg/m3) la nivel de Timișoara, 2012	Figura 8: Valori anuale pentru specia SO2, (µg/m3) la nivel de Timișoara, 2012
Figura 9: Valori anuale pentru CO (µg/m3) la nivel de Timișoara, 2012	Figura 10: Valori anuale pentru PM10 (µg/m3) la nivel de Timișoara, 2012

Pachet WP5 - Diseminare rezultate

Rezultatele acestui pachet sunt evidențiate de datele din cele doua fisiere anexe (anexa 1 și 2). În principal s-au elaborat lucrări ISI, BDI sau prezentări la expoziții și amnifestări naționale și internaționale de prestigiu. S-au realizat și informații către autoritățile locale, societatea civilă și mediul academic, pin diferite metode, inclusiv interviuri radio sau TV.

Concluzii

Proiectul AIRQ este un proiect bilateral România Franţa bazat pe un consorţiu format din 3 parteneri implicaţi în domeniul modelării şi măsurătorilor de calitate a aerului atmosferic. Proiectul abordează problema studiului poluării atmosferice urbane, prin simulare numerică pe o variantă superioară nou a programului SIRANE. Instrumentul numeric complet va fi testat şi aplicat pe zonă urbană din Timişoara, România. Datele operaţionale din zona urbană specifică Timişoarei sunt necesare pentru a rula software-ul dezvoltat, atât în faza de validare (prin intercomparații și măsurători in situ, cu Laboratorul mobil, cu cel fix și sisteme performante precum LIDAR, Fotometru solar, etc), cât şi pentru simulări de calitate a diferitelor episoade. Pentru acest scop, datele necesare au început să fie colectate și programul este adaptat, pas cu pas, în funcţie de metodologiile folosite în toată Europa.

Întregul parcurs al proiectului de până acum şi-a atins ţintele, activităţile sunt în grafic şi implementarea poate continua în următorul an, cu succesul scontat.

Anexe:

Anexa 1: Fisier pdf ref la date și imagini legate de activitatea de Management și Diseminare 2012 (20 pagini)

Anexa 2: Fisier pdf ref la date și imagini legate de activitatea de Management și Diseminare și Implementare 2013 (46 pagini)

Director proiect,

Prof. Dr. Ing. habil Ioana IONEL

 

Bibliografie (selectivă)

***, COPERT 4, Computer program to calculate emissions from road transport - User manual (version 9.0), DimitriosGkatzoflias, Chariton Kouridis, Leonidas Ntziachristos and Zissis Samaras, published by ETC-ACC(European Topic Centre on Air Air and Climate Change, Feb. 2012.

Berkowicz, R., Hertel, O., Larsen, S.E., Sorensen, N.N., Nielsen, M., 1997. Modelling traffic pollution in streets canyon; National Environmental Research Institute.

Bentham, T., Britter, R.E., 2003. Spatially averaged flow within obstacle arrays. Atmos. Env., 37, 2037-2043.

Britter, R.E., Hanna, S.R., 2003. Flow and dispersion in urban areas. Ann. Rev. Fluids Mech., 35, 469-496.

Ca, V.T., Asaeda, T., Armfield, S., 1995. Characteristics of wind field in a street canyon. Jour. Of Wind Eng. And Indus. Aerod., 57, 1, 63-80

Castro, I.P., Robins, A.G., 1977. The flow around a surface-mounted cube in uniform and turbulent streams. J.F.M., 79, 307-335.

Castro, I.P., Apsley, D.D., 1997. Flow and dispersion over topography, a comparison between numerical and laboratory data for two-dimensional flows. Atmos. Env., 31, 839-850.

CITEPA, OMINEA, 2012. National inventories of air emission in France : organisation and methodology, 9th edition, February 2012, http://www.citepa.org/fr/inventaires-etudes-et-formations/inventaires-des-emissions/methodologie-des-inventaires-ominea.

EMEP/EEA, 2009. Air pollutant emission inventory guidebook 2009, EEA Technical report No 9/2009, 19 June 2009. http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-emission-inventory-guidebook-2009.

FAIRMODE, 2010. Working Group 2 on Quality assurance of models in relation to the Air Quality Directive (AQD). Urban emission and projections (subgroup 3), Technical report, October 2010. http://fairmode.ew.eea.europa.eu/.

Hall, T.C., Britter, R.E., Norford, L.K., 2012. Predicting velocities and turbulent momentum exchange in isolated street canyons. Atmos. Env., 59, 75-85.

Huber, A.H., Snyder, W.H., Lawson Jr, R.E., 1980. The effects of a squat building on short stack effluents – a wind tunnel study. US EPA Report EPA-600/4-80-055.

Huber, A.H., Snyder, W.H., 1982. Wind tunnel investigations of effects of rectangular-shaped building on dispersion of effluent from short adjacent stacks. Atm. Env., 16 (n°12), 2837-2848

Ionel, I., F. Popescu, F., 2009. Data acquisition system in a mobile air quality monitoring station. SACI 2009, 5^th International Symposium on Applied Computational Intelligence and Informatics, 2009, p. 547–552.

Li, W., Meroney, R.N., 1983a. Gas dispersion near a cubical model building. Part I: Mean concentration measurements. J. Wind Eng. Indus. Areodyn., 12, 15-33

Li, W., Meroney, R.N., 1983b. Gas dispersion near a cubical model building. Part II: Fluctuation concentration measurements. J. Wind Eng. Indus. Areodyn., 12, 35-47

Nagpure, A.S., Gurjar, B.R., 2012. Development and evaluation of Vehicular Air Pollution Inventory Model. Atmospheric Environment, doi: 10.1016/j.atmosenv.2012.04.044.

Popescu, F., Ionel, I., Ungureanu, C., 2009. Ambient Air Quality Measurements in Timisoara. Current Situation and Perspectives, Journal of Environmental Protection and Ecology, 10, 1, 1–13.

Robins, A.G., Castro, I.P., 1977a. A wind-tunnel investigation of plume dispersion in the vicinity of a surface mounted cube-I. The flow field. Atmos. Env., 11, 291-297

Robins, A.G., Castro, I.P., 1977b. A wind-tunnel investigation of plume dispersion in the vicinity of a surface mounted cube-II. The concentration field. Atmos. Env., 11, 299-311

Robins A.G., Castro, I.P., 1988. A wind tunnel study of plume dispersion in a vicinity of a surface-mounted cube. Atmos. Env., 11, 291-311.

Salizzoni, P., Soulhac, L., Mejean, P. 2009. Street canyon ventilation and atmospheric turbulence, Atmospheric Environment 43, 5056–5067.

Sini, J.-F., Anquentin, S., Mestayer, P., 1996. Pollutant dispersion and thermal effects in urban street canyons. Atmos. Env. 30 (15), 2659–2677.

Snyder, W.H., 1981. Guideline for fluid modelling of atmospheric diffusion. Fluid Modelling Rept N° 10. EPA-600/8-81-009. Sci. Res. Lab., Research Triangle Park, NC, U.S.A., April 1981.

Soulhac, L., Perkins, R.J., Salizzoni, P., 2008. Flow in a street canyon for any external wind direction, Boundary-Layer Meteorology 126, pp. 365–388

Soulhac, L., Garbero, V., Salizzoni, P., Mejean, P., Perkins, R., 2009. Flow and dispersion in street intersections, Atmospheric Environment 43, pp. 2981–2996.

Soulhac, L., Salizzoni, P., Cierco, F.-X., Perkins, R.J. 2011. The model SIRANE for atmospheric urban pollutant dispersion; part I: presentation of the model. Atmos. Env., 45 (39), 7379-7395.

Soulhac, L., Salizzoni, P., Méjean P., Didier, D., Rios, I., 2012. The model SIRANE for atmospheric urban pollutant dispersion; part II: validation of the model on a real case study. Atmos. Env., 49, 320-337.

Thompson, R.S., 1993. Building amplification factors for sources near buildings: a wind tunnel study. Atmos. Env., 27A, 2313-2325.

Tominaga, Y., Mochida., A., Yoshie, R., Kataoka, H., Nozu, T., Yoshikawa, M., Shirasawa, T., 2008. AIJ guidelines for practical applications of CFD to pedestrian wind environment around buildings. J. Wind Eng. Ind. Aerodyn., 96, 1749-1761.

Tominaga, Y., Stathopoulos, T., 2010. Numerical Simulation of dispersion around an isolated cubic building : Model evaluation of RANS and LES. Building and Environment, 45, 2231-2239.

Varga, L. A., M. Apascaritei, I. Ionel, F. Popescu, 2010. Contribution to Air Quality Monitoring in the Eastern Part of Timisoara City. Metalurgia International, 15, 6, 40 – 45.

Vendel, F., Lamaison, G., Soulhac, L., Donnat, L., Duclaux, O., Puel, C., 2010. A new operational modelling approach for atmospheric dispersion in industrial complex areas. Proceedings of the 13^th international conference on harmonisation within atmospheric dispersion modelling for regulatory purposes, 1-4 june 2010, Paris, France. Contribution H13-123, 266-270.

Vetreş, I., I. Ionel, F. Popescu, D. Nicolae, C. Talianu, L. Dungan, 2010a. LIDAR system implementation and development for novel romanian systems. Optoelectronics and Advanced Materials – Rapid Communications, 4, 8, 1074–1077.

Vetreş I., I. Ionel, F. Popescu, N. Lontiş, 2010b. Air pollution analysis in western Romania and the necessity of complementary vertical resolved LIDAR observation. Optoelectronics and Advanced Materials – Rapid Communications, 4, 8, 1256–1260.

Xie, Z., Castro, I.P., 2009. Large-Eddy simulation for flow and dispersion in urban streets. Atmos. Env. 43, 2174-2185.